Atunci când vrei să cumperi o casă, ai de obicei în minte în primul rând un buget, apoi începi să-ți imaginezi casa pe care ți-o permiți în acel buget. Dar un buget smart nu trebuie să se refere doar la suma de bani necesară achitării casei.
Achiziția unei case este, în general, cea mai importantă decizie financiară luată în viață, iar aceasta ar trebui să țină cont atât de prețul inițial, cât și de costurile legate de consumul de energie pentru încălzirea sau răcirea casei, de costurile legate de sănătatea familiei care va locui acolo și, nu în cele din urmă, de costurile pentru mediul înconjurător.
Doar costurile legate de întreținerea și reparațiile uzuale făcute unei case sunt de circa 1% pe an din prețul inițial al construcției[1]. Sistemele clasice de încălzire/răcire aduc cu ele costuri anuale și mai mari, cu un puternic impact asupra mediului, dar și asupra calității aerului înconjurător. Pe un ciclu de 30 de ani, prețul inițial plătit pentru o casă poate ajunge să reprezinte doar 30% din cheltuiala totală[2].
Există trei concepte care încearcă să încadreze casele în funcție de aceste obiective: casele pasive, casele verzi și casele sustenabile. Ele sunt complementare și se susțin una pe cealaltă, dar nu reprezintă exact același lucru.
Casele pasive pun accentul pe economia de energie[3]. Focusul unei case pasive este pe asigurarea unor costuri de întreținere zero atât vara cât și iarna, indiferent că vorbim de răcirea sau încălzirea locuinței sau a apei.
Abordarea este în primul rând tehnologică și cuprinde foarte multe elemente high-tech: panouri solare, anvelopă etanșă, sistem de ventilație cu recuperare de căldură, izolație consistentă, elemente care preiau căldura soarelui ziua și o eliberează treptat pe timpul nopții etc.
Din acest motiv, casele pasive sunt în general foarte scumpe, cu o cheltuială inițială mare, pe care nu oricine și-o permite. Banii se recuperează în timpul utilizării casei, dar într-un timp foarte îndelungat, de câteva decenii. De multe ori, tehnologia folosită devine învechită înainte ca proprietarul să-și recupereze banii investiți.
Casele verzi au mari beneficii din punct de vedere energetic, dar pun accentul mai degrabă pe elemente care combină unele tehnologii și principii avansate descrise mai sus cu o abordare cât mai naturală a construcției, care creează un mediu de locuire sănătos[4] și sustenabil.
Se pleacă chiar de la amplasarea casei într-un mediu curat, verde, cu păstrarea biodiversității locale și un impact cât mai mic pentru mediu. Se continuă cu orientarea casei astfel încât să asigure iluminare și căldură atunci când e nevoie de ele, dar și umbră și răcoare atunci când e foarte cald afară. Se apelează la soluții de peisagistică inteligentă (de exemplu, arbori cu frunziș peren care asigură un paravan pentru vânt iarna, dar și cu frunziș sezonier, care permit încălzirea interiorului de la lumina solară iarna) și se folosesc inclusiv soluții de înaltă tehnologie preluate de la casele pasive, dar cu măsură.
Sănătatea celor care locuiesc într-o casă verde este asigurată de materialele naturale folosite, în general din zona locală construcției, fără substanțe volatile toxice, precum și de folosirea unor materiale durabile, care aduc cu ele costuri mici de reparații și întreținere.
Focusul este pus pe crearea unui mediu plăcut pentru locatari: un cartier liniștit, în care lumea are la dispoziție facilități de recreere, dar și de reciclare și de ocrotire a mediului.
Nu poți face o casă realmente verde într-un oraș poluat, ci doar într-un loc în care și vecinii au parte de aceeași abordare, într-un cartier construit de la zero, pe principii de respect față de mediu aplicate încă de la faza de concepție.
Se pune accentul, așadar, nu doar pe confortul financiar în timpul utilizării, ci și pe cel efectiv de locuire, cu respect față de mediul înconjurător. Cele trei elemente se ajută reciproc: o astfel de casă are costuri inițiale sensibil mai mici decât una pasivă, dar reușește să asigure costuri reduse și pe parcursul utilizării. Simplul fapt că locuitorii săi rămân sănătoși și nu sunt expuși agresiunilor poluării[5] de toate felurile din orașele obișnuite reprezintă un beneficiu imens, atât din punctul de vedere al calității vieții, cât și din punct de vedere financiar.
Casele sustenabile sunt un mix dintre cele două categorii deja menționate, cu focus pe impactul lor asupra mediului[6]. Toate materialele sunt alese cu extremă atenție, consumul de apă este ținut strict sub control inclusiv prin soluții de genul toaletelor fără apă curentă, se folosesc doar elemente de construcție locale și cât mai naturale.
Accentul nu este pus pe tehnologie high-tech, ci pe soluții inteligente care pornesc de la proiectare (astfel încât casa să aibă nevoie de cât mai puține materiale, dar și de foarte puține reparații), construcție (cu materiale regenerabile și echipe locale), și continuă cu modul în care se face locuirea propriu-zisă: acces la transport în comun, folosirea de energie regenerabilă, amprentă de CO2 cât mai mică a întregii construcții etc.
Costurile unei astfel de case sunt în general mai mici decât ale unei case verzi, dar și dimensiunile sale sunt sensibil mai reduse, iar confortul interior este sacrificat uneori pentru un impact cât mai mic asupra mediului.
Ce să aleg? Este o întrebare pertinentă, în special având în vedere că o decizie de achiziție a unei case are efecte pe decenii întregi, dacă nu pe tot restul vieții.
În funcție de valorile personale, dar și de buget, oricare dintre aceste case reprezintă o soluție mult superioară tipului de locuire obișnuit din orașele noastre: poluat, înghesuit, scump și de-a dreptul toxic. Totuși, combinația dintre un preț inițial mai mic și beneficiile unei locuiri confortabile într-un mediu verde și sănătos par a înclina balanța către casele verzi.
Decizia, în fond, aparține fiecăruia.
